Dan Voiculescu (n. 25 septembrie 1946) este un politician român, fost om de afaceri. Este Vicepreședinte al Senatului României și președintele fondator al Partidului Conservator (fost Partidul Umanist Român).
Tinerețea
Conform autobiografiei publicate pe pagina web oficială, s-a născut într-o familie modestă, tatăl fiind instalator iar mama casnică. A crescut în cartierul bucureștean Bariera Vergului, lângă Patinoarul 23 August, unde a practicat hochei pe gheață. În 1969 a satisfăcut serviciul militar la o unitate militară din Focșani, specialitatea intendență, obținând gradul militar de sublocotenent de intendență în rezervă. A urmat Facultatea de Comerț Exterior din cadrul Academiei de Studii Economice București.
În perioada comunistă a României
Vitrocim
Dupa absolvirea Facultății de Comerț Exterior din cadrul Academiei de Studii Economice București, Dan Voiculescu este repartizat la întreprinderea Tehnoforest, de unde este transferat la o întreprindere de comerț exterior nou formată – Vitrocim.[1]
Crescent
În 1982, Dan Voiculescu renunță la locul de muncă de la stat și devine reprezentantul firmei cipriote Crescent Commercial & Maritime Ltd. Cyprus în România.[2] Crescent avea relații privilegiate cu Securitatea, în concret cu Întreprinderea de Comerț Exterior „Dunărea”, condusă de colonelul Constantin Gavril.[3][4]
S-a vehiculat în presă ideea că firma ar fi fost un paravan prin care Nicolae Ceaușescu scotea bani din țară într-un cont secret. În 1990 un grup de experți canadieni angajați de Guvernul României pentru a da de urma banilor lui Ceaușescu a propus arestarea lui Dan Voiculescu, dar investigațiile lor au fost oprite deoarece nu s-a ajuns la niciun rezultat.[5] Parlamentul a adoptat, la data de 14 octombrie 2008, raportul Comisiei parlamentare de anchetă pentru investigări și clarificări referitoare la conturile lui Nicolae Ceaușescu, concluzia finală fiind că fostul șef de stat nu a avut conturi sau averi depozitate în străinătate.[6][7]
Relația cu Securitatea
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a confirmat prin decizia luată în unanimitate în iunie 2006, colaborarea lui Dan Voiculescu, sub numele conspirativ Felix, cu Securitatea ca poliție politică.[8] Verdictul a fost confirmat și de Justiție, așa cum prevede legea, Curtea de Apel București respingând în 5 februarie 2010 contestația senatorului.[9][10] Curtea de Apel a justificat decizia prin faptul că notele informative au lezat drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor urmăriți.[11]
Conform CNSAS, prima oară când a fost Voiculescu recrutat de Securitate a fost în 1970 sub numele de cod „Mircea”, când i s-a dat misiunea de a colecta informații despre cetățeni străini, activând ca translator de limbă germană pentru aceștia; întrucât rezultatele au fost nesatisfăcătoare, colaborarea aceasta s-a încheiat în anul următor. În 1973, i s-a dat numele de cod „Felix” și timp de doi ani a dat o serie de note informative despre colegi, rude plecate în străinătate și cetățeni străini cu care a avut contact. În 1975, Voiculescu a devenit membru al PCR, iar Securitatea a renunțat la informatorul Felix, el fiind însă folosit în continuare ocazional, cum a fost cazul notei din 1977, care a fost importantă pentru CNSAS în vederea formulării acuzației de poliție politică.[11]
După 1979, Securitatea a deschis dosarul „Dorin”, în care Voiculescu era cel urmărit, fiind suspectat de comportamentul său neconformist, de luxul în care trăia și de contacte nepermise de regulamente cu cetățeni străini în timpul deplasărilor în afara țării.[11]