Aprecieri pe Facebook

sâmbătă, 15 iunie 2013

Sangeroasa mineriada – 23 ani de tacere in Justitie - Documentar Video

Sangeroasa mineriada – 23 ani de tacere in Justitie - Documentar video.

“Golanii”

Foto: Secventa din filmul “Piata Universitatii – Romania”
La 23 ani de la cea mai sangeroasa mineriada, justitia din Romania nu a reusit inca sa condamne vinovatii pentru violentele inregistrate in Bucuresti. Dupa mai multi ani in care ancheta a fost blocata, procurorii care au facut cercetarile referitoare la evenimentele din 13-15 iunie 1990 s-au balbait atat de mult, incat dosarul le-a fost restituit in repetate randuri de instanta. Mai mult, o decizie a Curtii Constitutionale din vara lui 2007 a disjuns dosarul, ancheta civililor printre care se gaseste si Ion Iliescu fiind reluata de o noua echipa. Curtea Europeana a Drepturilor Omului a decis, sa analizeze cu prioritate o plangere privind tergiversarea de catre justitia romaneasca a anchetei in dosarele revolutiei din 1989 si mineriadei din 1990.
Ramona Bulcu, procuror in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (in 2008), a declarat pentru HotNews.ro ca, potrivit informatiilor primite de la colegii sai, dosarele intocmite de Sectia Parchetelor Militare, in care sunt cercetati militarii implicati in evenimente, sunt, in acest moment, inaintate instantei supreme. In ceea ce priveste ancheta legata de civili, efectuata de Sectia de Urmarire Penala si Criminalistica, aceasta este aproape finalizata, urmand sa fie formulata solutia.
In ceea ce-i priveste pe civilii implicati in evenimentele din iunie 1990, solutia in cazul acestora este asteptata pentru ca ar lamuri daca si de ce fapte va fi acuzat fostul presedinte Ion Iliescu. Potrivit surselor judiciare citate de-a lungul anilor de presa, ancheta in cazul fostului sef al statului s-a axat in principal pe acuzatii precum participare la omor deosebit de grav si omor calificat, subminarea puterii de stat, lipsire de libertate in mod ilegal si distrugere.
Fragmente din rechizitoriul (27 07 2007) parchetelor militare in care se mentioneaza rolul fostului presedinte Ion Iliescu:
*”Desi era evident pentru toata lumea ca obiectivele demonstratiei au puternice accente politice, reprezentantii Puterii in frunte cu presedintele Ion Iliescu si premierul Petre Roman au considerat demonstratia drept o forma de anarhie si o problema de circulatie rutiera.”
*”Este important de subliniat ca decizia initiala de reprimare a fost luata la cel mai inalt nivel si a fost coordonata, personal, de catre fostul sef al statului, Iliescu Ion. Fata de acesta, s-a dispus inceperea urmaririi penale pentru participatie improprie la aceeasi fapte, prin rezolutia din data de 19.06.2007. Planul de actiune a fost elaborat din ordinul sau si, in calitate de presedinte ales, a ordonat interventia militara, cu munitie de razboi, TAB-uri si alte forte, impotriva demonstrantilor care se manifestau violent, depasindu-si atributiile prevazute de art. 82 din Decretul Lege nr. 92/1990. De asemenea, nu a fost luata o decizie cu consultarea Consiliului Militar Superior (ulterior denumit Consiliul Suprem de Aparare a Tarii). Nu exista nici un Decret ori alt act, in baza caruia sa se fi dispus alarmarea de lupta a unitatilor ori instituirea starii de urgenta, asa cum se prevede in art. 82, lit. g, din actul normativ anterior mentionat. “
Cea mai sangeroasa mineriada
In noaptea de 12 spre 13 iunie, autoritatile au intervenit in forta pentru a imprastia demonstrantii aflat de 52 de zile in Piata Universitatii. Dupa ce in cursul zilei se inregistreaza ciocniri violente intre manifestanti si politie, seara, la televiziunea publica se citeste un comunicat al presedintelui Iliescu: “Chemăm toate forţele conştiente şi responsabile să se adune în jurul clădirii guvernului şi televiziunii pentru a curma încercările de forţă ale acestor grupuri extremiste, pentru a apăra democraţia atât de greu cucerită.”
Patru garnituri de tren pline cu minerii condusi de liderul sindical Miron Cozma sosesc in ziua urmatoare in Bucuresti. Urmeaza 24 de ore in care sediile partidelor istorice si ale ziarului Romania Libera au fost devastate si mii de bucuresteni au fost batuti pentru simplul fapt ca avea barba sau ochelari sau pentru ca pareau a fi studenti.

Oficial, numarul celor morti in acele zile este sase, dar neoficial se vehiculeaza ca este peste 100. In sprijinul acestei teorii este adusa descoperirea in Cimitirul Straulesti a 78 de morminte cu persoane neidentificate, decedate in perioada 13-17 iunie 1990, dar si marturia unor medici care au ingrijit victimele ajunse la spitale.
“In Piata Universitatii si zona centrala a Capitalei, pe langa alte atrocitati si vandalisme, cetateni pasnici, studenti, bucuresteni nevinovati au fost in masa atacati, brutalizati, considerati fara nici un fel de justificare infractori, multi dintre ei (perste 1000) suferind grave si serioase leziuni si vatamari corporale si fiind internati in cca. 14 Spitale din Bucuresti (Spitalul de Urgenta, Spitalul de Oftalmologie, Spitalul Militar, Spitalul Coltea, Spitalul Municipal, etc.).
Aflati in Spital, suferinzii, ranitii, chiar dintre cei cu leziuni severe, au fost supusi anchetelor Ofiterilor de la UM 0215, fiind interogati cu brutalitate. Ulterior in urma anchetarii din Spitale, cetatenii batuti si ranitii au fost urcati in masini si dusi la Dispensarele Penitenciarelor Rahova si Jilava, dar si centrul de detentie de la Magurele unde atrocitatile au continuat.” (Asociatia Victimelor Mineriadelor)
Pe 15 iunie, miile de mineri au fost stransi la Romexpo, unde presedintele Ion Iliescu le-a multumit pentru “atitudinea de inalta constiinta civica”.
Fragmente din discursul de multumire al lui Ion Iliescu
  • “Va multumesc pentru tot ceea ce ati facut in aceste zile, in general pentru toata atitudinea dumneavoastra de inalta constiinta civica. Deci, va multumesc inca o data tuturor pentru ceea ce ati demonstrat si in aceste zile: ca sunteti o forta puternica, cu o inalta disciplina civica, muncitoreasca, oameni de nadejde si la bine, dar mai ales la greu. Si de asta data ati demonstrat cat de importanta este solidaritatea muncitoreasca. Cu un sentiment deosebit de constiinta civica, patriotica ati simtit momentul dificil si cu o daruire exemplara v-ati aratat gata sa fiti solidari cu puterea noua. Exemplul dumneavoastra a fost plin de imbarbatare pentru toti cei de bine, care doresc progresul societatii romanesti. Vreau sa va multumesc deci pentru acest act de inalta solidaritate pe care l-ati demonstrat in aceste zile.”
  • “Cu ajutorul dumneavoastra au fost descoperite in subsolul cladirii PNT-ului: depozit de sticle incendiare, de droguri, de seringi cu care au injectat droguri unora din cei care stateau in Piata Universitatii si armament. La cladirea Asociatiei “16-21 Decembrie” depozite de bate si de alte asemenea arme albe, lanturi si asa mai departe. In subsolul cladirii Universitatii s-au descoperit arme: 22 de pusti Jeco, dar care sunt arme periculoase in asemenea conditiuni, si saci cu prafuri euforizante pe care probabil ca le-au tot folosit in aceasta perioada. Cum se poate motiva ca in sediul unui partid politic, in sediul unor asociatii declarate apolitice, prezenta unor asemenea depozite de sticle incendiare, de munitii, de droguri si arme de tot felul, arme de agresiune; cum se poate motiva asa ceva? Noi consideram ca raspunderea morala o au si unii gazetari, unii intelectuali care au incitat in aceasta perioada”
  • “Eu vreau inca o data sa-mi exprim intreaga recunostinta, din partea populatiei Capitalei pentru prezenta dumneavoastra, utila si eficienta. Vreau sa multumesc pentru spiritul organizat in care v-ati prezentat, in care ati actionat, sa multumesc conducatorilor dumneavoastra, inginerului Cozma si celorlaltor lideri sindicali care au fost in fruntea dumneavoastra, alaturi de noi, care ne-au ajutat in aceste zile. Deci va multumesc tuturor pentru tot ce ati facut in aceste zile.”
  • “Stim ca avem in dumeavoastra un sprijin de nadejde, cand va fi nevoie vom apela! Sper sa nu mai fie nevoie sa apelam la dumneavoastra.”
Filmul mineriadei din iunie 1990
In 1991, Stere Gulea, Sorin Iliesiu si Vivi Dragan Vasile au regizat productia lui Lucian Pintilie „Piata Universitatii – Romania“. Aceasta prezinta atat contextul in care a avut loc manifestatia din Piata Universitatii, cat si evenimentele din 13-15 iunie 1990. Filmul a fost postat in 2006 pe YouTube.
Piata Universitatii – Romania
Partea 1
Partea 2
Partea 3
Partea 4
Si cand vezi ca Iliescu mai are inca tupeul sa iasa pe sticla
si sa dea lectii de democratie si moralitate….
“Pacat de sangele varsat !”
Brucan a previzionat ca 20 de ani vor fi necesari pentru intrarea Romaniei intr-o democratie reala, dar a omis faptul ca aceasta perioada va incepe dupa condamnarea lui Iliescu.

luni, 10 iunie 2013

Muntele Athos gradina Maicii Domnului - Documentar video



Muntele Athos sau Atos (în greaca modernă Άγιοv Όρος - Sfântul Munte) este un munte (2.033 m) și o peninsulă (cu lungimea de 60 km și o lățime ce variază între 8 și 12 km, aria totală fiind de 360 km pătrați) în nordul Greciei, în regiunea grecească Macedonia Centrală, unde își au locul 20 de mănăstiri, 12 schituri și o mulțime de chilii călugărești ortodoxe, în care trăiesc mai mult de 1500 de monahi ortodocși (datele recensământului grec din 2011 indică o populație de 1830 călugări.[2]). Aproximativ jumătate dintre mânăstiri sunt conservatoare, urmând un regulament strict în privința disciplinei și postului.[3] (comunitatea monastică de la muntele Athos se împarte în două tipuri de mânăstiri: mânăstiri cenobite (numite și "comuniste"[4] sau "conservatoare", proprietatea tuturor obiectelor fiind comună, și mânăstiri idioritmice (numite și "liberale" sau "individualiste, unde proprietatea personală asupra unor obiecte este permisă)).[5] De-a lungul istoriei călugării mânăstirilor de la muntele Athos au trăit în schituri, chilii, "kalive" (chilii mai mici, unde câțiva călugări trăiesc ca intr-o familie[6]) sau ermitaje (numite și "isihasterion", ele fiind niște chilii retrase, adesea doar mici grote sau scobituri în stâncă, în care trăiește întotdeauna numai un singur călugăr (sihastru, pustnic sau anahoret); ce definește însă ermitajul este în primul rând localizarea lui retrasă, căci există la Athos și un tip de locuințe în care trăiește un singur călugăr, dar care nu-s izolate și retrase, ele fiind numite "kathisme". Alți călugări atoniți, numiți și "vagabonzi"[7] sau "girovagi"[8], preferă să trăiască fără a avea un adăpost stabil.

Regiunea este autonomă din punct de vedere administrativ, alcătuind un stat monastic cu capitala la Kareia[1], în greacă Καρυές, iar în transcriere cu alfabet latinKaryes.


Despre Muntele Athos la emisiunea "60 de minute" 
a postului american CBS (video subtitrat ro)





duminică, 9 iunie 2013

Rosia Montana, un loc la marginea prapastiei - Filme documentare zguduitoare, video

Buna Florian,
La insistentele publicului si constientizand acutizarea problemei legate de avizarea proiectului minier de la RM, regizorul documenatrist Fabian Daub a pus la dispozitie, online, filmul documentar ”Rosia Montana – un loc la marginea prapastiei”.
Mai jos gasesti mesajul regizorului catre publicul romanesc:


“Din cate am aflat, situatia politica privind proiectul minier de la Rosia Montana devine din ce in ce mai dramatica, existand intentia de a modifica, printre altele, Legea Minelor. De aceea m-am hotarat sa ofer spectatorilor din Romania posibilitatea de a viziona online filmul “Rosia Montana – un loc la marginea prapastiei”, sperand ca aceasta va contribui la declansarea unei dezbateri publice cat mai largi si benefice tuturor partilor implicate.

cu drag, Fabian Daub”


Despre Rosia Montana – un loc la margine de prapastie regizorul Cristian Mungiu a declarat:

”Acuma (26 septembrie – 5 octombrie 2012) am fost la un festival la Hamburg. Ma duc foarte rar sa vad filme intr-un festival pentru ca am propriile mele treburi acolo si nu am niciodata timp, dar am vrut sa vad un documentar german despre Rosia Montana, l-am vazut, acum a fost si la Astra, la Sibiu, si mi s-a parut ca cu fictiunea e foarte greu sa faci ceva mai echilibrat, mai rezonabil si mai onest decat a facut omul ala, care nu e roman si n-are niciun parti pris.

Am luat legatura cu el pentru ca mi s-a parut mai important sa-i popularizez filmul inainte sa-mi pun problema daca eu voi face sau nu un film despre subiect.”


Rosia Montana – un loc la marginea prapastiei

Cu prietenie,
Ionut Parausanu


Pretul aurului...

Un film documentar despre romanii din Rosia Montana,

dezradacinati, dezbinati si sfasiati de hienele corporatiei 

canadiene RMGC.





Eseu documentar despre proiectul de minerit cu cianuri si mina deschisa la Rosia Montana Romania, dupa efectul exploatarilor din alte state.




Turcia - În 1997, Consiliul de stat turc a decis să nu permită producția de aur prin leșiere cu cianură, în temeiul articolului 56 din Constituția Turciei, care garantează dreptul oamenilor de a trăi într-un mediu sănătos (nr. 1996/5348, Decizia nr. 1997/2311).

Cititi si vizionati si:

Rosia Montana intre interese obscure, coruptie si distrugere - Video documentare