Nu mai este un secret, ca lumea nu e condusa de reprezentantii alesi prin vot democratic sau dictatori, ci de oamenii care mai sunt numiţi în cercurile lor „Iluminaţi“, „big Brother“, ”guvern din umbră“, ”eminenţa cenuşie“, ”guvern shadow“, "guvern secret".
Ei nu sunt nici de dreapta şi nici de stânga, nici liberali, nici social-democraţi, dar folosesc toate instituţiile pentru scopurile lor. Sunt membri ai unei sau altei organizaţii, dar numai cu scopul de a îngreuna orice investigaţie, de a produce derută printre cei "curioşi" şi a-i aduce pe o filieră greşită.
Ei se folosesc de creştini ca şi de evrei, de fascişti ca şi de comunişti, de sionişti ca şi de mormoni, de atei ca şi de satanişti, de cei bogaţi ca şi de cei săraci ... DE TOŢI!
Dacă vrem să integrăm undeva sistemul lor de activitate şi gândire, atunci cel mai potrivit ar fi în machiavelism, o politică ce nu respectă normele etice: o politică fără scrupule.
În războiul de secesiune american (1861-1865) au luptat statele din nord (care erau împotriva sclaviei) contra statelor din sud (care erau pentru sclavagism). Înainte de război, agenţii familiei Rothschild au dus o mare propagandă pentru "Uniune" în statele din Nord. În acelaşi timp, alţi agenţi ai aceleiaşi familii Rothschild duceau o campanie contra "Uniunii" în statele din Sud. La izbucnirea războiului, Banca Rothschild din Londra a finanţat războiul în statele din Nord, iar Banca Rothschild din Paris a finanţat statele din Sud. Singurii care au câştigat războiul au fost numai membrii familiei Rothschild.
Familia Rothschild
În anul 1750, Mayer Amschel Bauer a preluat banca tatălui său în Frankfurt, dându-i numele Rothschild (după placheta roşie de deasupra uşii de la intrare, care reprezenta semnul revoluţionar al evreilor din Europa de est).Multe enigme acoperă centrul ascuns al Băncii internaţionale a Rothschilds-ilor.
Prosperitatea lui Mayer a început sub protecţia prinţului Wilhelm al IX-lea de Hessen-Hanau, cu care a luat parte la şedinţele masonice din Germania. Wilhelm, un prieten al casei domnitoare engleze de Hanovra, primea sume enorme de bani prin închirierea de mercenari germani casei regale engleze. Mayer Rothschild devine bancherul personal al prinţului Wilhelm al IX-lea.
Din cauza unor tulburări politice, prinţul Wilhelm a trebuit să fugă din Germania în Danemarca şi a depus în banca lui Rothschild 600.000 lire sterline, solda mercenarilor. Nathan Rothschild, fiul cel mare al lui Mayer, a luat aceşti bani, a plecat în Anglia şi a deschis acolo o bancă. Aurul care servea drept garanţie provenea de la "East India Company".
Nathan obţinea profituri împătrite, împrumutînd bani ducelui de Wellington, care îşi finanţa operaţiile militare. Au mai fost scoase profituri imense din vânzarea mai târziu a aurului depus ca garanţie. Aceasta a fost originea averii imense a familiei Rothschild. Acum s-a dat startul unui consorţiu bancar internaţional, când fiecare fiu al lui Mayer a deschis o bancă în capitalele europene: Amschel în Berlin, Salomon la Viena, Jacob la Paris şi Carol în Neapole. Mayer Amschel Rothschild a lăsat prin testament cum să se administreze averea de către urmaşi.
Averea va fi administrată exclusiv de membrii familiei bărbaţi, cel mai mare având un vot hotărâtor în cazul unor diferenţe sau decizii importante. Toate conturile urmau să fie ţinute absolut secret, mai cu seamă faţă de guvernele ţărilor unde se aflau.
În 1773 a avut loc în casa lui Mayer Amschel Rotschild o întâlnire foarte importantă la care au participat 12 bancheri evrei foarte bogaţi. La această întâlnire, bineînţeles secretă, s-a discutat elaborarea unui plan spre a putea controla averea întregii lumi.
Ei au constatat că prin înfiinţarea Băncii din Anglia au reuşit să controleze economia întregii ţări si a tuturor coloniilor britanice, dar planul lor era să poată avea un control absolut asupra averii lumii întregi. Un asemenea plan a fost discutat în astfel de cercuri cu câteva secole înainte. La această dată, Rotschild l-a prelucrat din nou.
Acest plan poartă numele de „Protocoalele Înţelepţilor Sionului". Ele au fost secrete până în anul 1901 când, printr-o întâmplare, au căzut în mâna unui profesor rus, S. Nilus, care le-a publicat. Victor Marsden le-a tradus în engleză în anul 1921, un exemplar aflându-se la British Museum din Londra.
Dar cum stăteau finanţele în America? Benjamin Franklin şi Thomas Jefferson, ambii preşedinţi, erau împotriva creării unei bănci centrale după modelul celei engleze. După moartea lui Franklin, agentul lui Rotschild, Alexander Hamilton a fost numit ministru de Finanţe şi a întemeiat "First National Bank of the United States". Această bancă a fost controlată de Rotschild. În 1811, când concesiunea acestei bănci s-a sfârşit, nu a mai fost prelungită pe cinci ani, deoarece economia americană era într-o stare de destabilizare.
Rotschild, prin presiuni asupra parlamentului englez, a făcut ca englezii să ceară americanilor coloniile. Aceasta a dus la războiul dintre 1812-1814. După război, America a trebuit să facă datorii, astfel încât nu a avut altă posibilitate decât să prelungească mandatul băncii.
În 1836 preşedintele Jackson i-a retras din nou concesiunea, pentru ca în 1836 să i se dea din nou dreptul să funcţioneze.
În sfârşit, în 1913, a devenit "Federal Reserve Bank" (prescurtat Fed), care există până astăzi ca un puternic consortiu bancar particular.
Cum funcţionează această Fed ? Comitetul de bancheri ai acestei bănci tipăreşte "Federal Reserve Bancnote", adică dolari. Guvernul american nu are dreptul să tipărească bancnote. Banca Fed dă guvernului aceşti dolari, în schimbul unor obligaţii (poliţe de împrumut), care folosesc băncii drept garanţie in care se include si o dobanda. Aceste obligaţiuni sunt ţinute de cele 12 filiale ale băncii Fed, care încasează anual procentele de dobanda şi muntele datoriilor creşte şi iar creşte. Pe aceşti bancheri îi costă numai vopseaua, hârtia şi tipăritul dolarilor! Charles Lindbergh, un membru al Congresului de atunci, este primul care a supranumit Federal Reserve Bank "guvernul invizibil".
Deţinătorii acţiunilor acestei bănci erau:
1. Băncile Rothschild din Paris şi Londra;
2. Banca Lazard Brothers din Paris;
3. Israel Moses Seif Bank din Italia;
4. Banca Warburg din Amsterdam şi Hamburg;
5. Banca Lehmann din New York;
6. Banca Kuhn şi Loeb din New York;
7. Banca Chase Manhattan din New York; 8. Goldman Sachs Bank din New York.
Aceste bănci împrumută bani guvernului american prin Fed, iar procentele de dobanda le suportă contribuabilul, plătind impozite. Aceasta este cea mai mare tâlhărie din istoria Statelor Unite şi trece aproape neobservată.
Prin obligaţiunile pe care le posedă, Fed are drept de zălog întreaga avere a Americii de Nord.
O mulţime de încercări de a anula legea prin care se asigura existenţa acestei bănci, au dat greş. S-a încercat prin instanţe ale justiţiei. De drept, cetăţeanul american nu poate cere aceşti bani înapoi, deoarece FED nu este o instituţie de stat, ci o structură particulară.
De fapt, această bancă este anticonstituţională, de aceea nouă state americane au intentat o acţiune judecătorească pentru anularea concesiunii acestei bănci, fara nici un rezultat concret pana azi.
În rezumat, putem spune că Banca N.M. Rotschild şi Fiii controlează: City-ul din Londra, coloniile coroanei engleze, guvernele englez şi francez, Comitetul celor 300, toate lojile Iluminaţilor din Europa şi America. Prin băncile Kuhn-Loeb şi prin banca Morgan, Belmont şi Warburg au ridicat imperiul Rockefeller "Standard Oil", liniile ferate Harriman şi fabrica de oţel Carnegie.
Aceste bănci sunt cele mai puternice din lume. Establishment-ul Coastei de Răsărit cu mafia ei financiară, politică, academică şi mass-media este stăpânită de Rockefeller.
Politica monetara - Zeitgeist: Addendum (subtitrare în lb. română)
Documentarul Zeitgeist Addendum (2008), a apărut din interesul publicului pentru posibilele soluții la problemele sociale prezentate în primul documentar a lui Peter Joseph, Zeitgeist I.
Pornind de la teme de denaturare socială și corupție, Addendum trece de asemenea și la posibilele soluții. Inclus în acest film este autorul și fostul "asasin economic" John Perkins, împreună cu Proiectul Venus, o organizație pentru reproiectare socială creată de Inginerul social și proiectantul industrial Jacque Fresco.
Zeitgeist Addendum a fost premiat cu cea mai mare distincție la de-al 5-lea Festival de Film Anual Artivist (Artivist Film Festival).
Traducere şi adaptare Echipa Lingvistică Zeitgeist Romania.
Surse: Jan Van Helsing- Societati secrete(Scribd),Wikipedia-Rothschild family, Rothschild.com, Zeitgeist video youtube, Radioislam.net,
Comenteaza si da mai departe>>
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu