Aprecieri pe Facebook

Se afișează postările cu eticheta bucuresti. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta bucuresti. Afișați toate postările

sâmbătă, 13 iunie 2015

Sangeroasa mineriada din 1990, 25 ani de tacere in Justitie...video

„Golanii” In memoria victimelor mineriadei din 1990...


Foto: Secventa din filmul „Piata Universitatii – Romania”


La 25 ani de la cea mai sangeroasa mineriada, justitia din Romania nu a reusit inca sa condamne vinovatii pentru violentele inregistrate in Bucuresti. Dupa mai multi ani in care ancheta a fost blocata, procurorii care au facut cercetarile referitoare la evenimentele din 13-15 iunie 1990 s-au balbait atat de mult, incat dosarul le-a fost restituit in repetate randuri de instanta. Mai mult, o decizie a Curtii Constitutionale din vara lui 2007 a disjuns dosarul, ancheta civililor printre care se gaseste si Ion Iliescu fiind reluata de o noua echipa. Curtea Europeana a Drepturilor Omului a decis, luna trecuta, sa analizeze cu prioritate o plangere privind tergiversarea de catre justitia romaneasca a anchetei in dosarele revolutiei din 1989 si mineriadei din 1990.


Ramona Bulcu, procuror in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, a declarat pentru HotNews.ro ca, potrivit informatiilor primite de la colegii sai, dosarele intocmite de Sectia Parchetelor Militare, in care sunt cercetati militarii implicati in evenimente, sunt, in acest moment, inaintate instantei supreme. In ceea ce priveste ancheta legata de civili, efectuata de Sectia de Urmarire Penala si Criminalistica, aceasta este aproape finalizata, urmand sa fie formulata solutia.


In ceea ce-i priveste pe civilii implicati in evenimentele din iunie 1990, solutia in cazul acestora este asteptata pentru ca ar lamuri daca si de ce fapte va fi acuzat fostul presedinte Ion Iliescu. Potrivit surselor judiciare citate de-a lungul anilor de presa, ancheta in cazul fostului sef al statului s-a axat in principal pe acuzatii precum participare la omor deosebit de grav si omor calificat, subminarea puterii de stat, lipsire de libertate in mod ilegal si distrugere.


Fragmente din rechizitoriul (27 07 2007) parchetelor militare in care se mentioneaza rolul fostului presedinte Ion Iliescu:


*”Desi era evident pentru toata lumea ca obiectivele demonstratiei au puternice accente politice, reprezentantii Puterii in frunte cu presedintele Ion Iliescu si premierul Petre Roman au considerat demonstratia drept o forma de anarhie si o problema de circulatie rutiera.”


*”Este important de subliniat ca decizia initiala de reprimare a fost luata la cel mai inalt nivel si a fost coordonata, personal, de catre fostul sef al statului, Iliescu Ion. Fata de acesta, s-a dispus inceperea urmaririi penale pentru participatie improprie la aceeasi fapte, prin rezolutia din data de 19.06.2007. Planul de actiune a fost elaborat din ordinul sau si, in calitate de presedinte ales, a ordonat interventia militara, cu munitie de razboi, TAB-uri si alte forte, impotriva demonstrantilor care se manifestau violent, depasindu-si atributiile prevazute de art. 82 din Decretul Lege nr. 92/1990. De asemenea, nu a fost luata o decizie cu consultarea Consiliului Militar Superior (ulterior denumit Consiliul Suprem de Aparare a Tarii). Nu exista nici un Decret ori alt act, in baza caruia sa se fi dispus alarmarea de lupta a unitatilor ori instituirea starii de urgenta, asa cum se prevede in art. 82, lit. g, din actul normativ anterior mentionat. „


Puteti descarca documentul >>>***Documentul complet.


Cea mai sangeroasa mineriada


In noaptea de 12 spre 13 iunie, autoritatile au intervenit in forta pentru a imprastia demonstrantii aflat de 52 de zile in Piata Universitatii. Dupa ce in cursul zilei se inregistreaza ciocniri violente intre manifestanti si politie, seara, la televiziunea publica se citeste un comunicat al presedintelui Iliescu: „Chemăm toate forţele conştiente şi responsabile să se adune în jurul clădirii guvernului şi televiziunii pentru a curma încercările de forţă ale acestor grupuri extremiste, pentru a apăra democraţia atât de greu cucerită.”


Patru garnituri de tren pline cu minerii condusi de liderul sindical Miron Cozma sosesc in ziua urmatoare in Bucuresti. Urmeaza 24 de ore in care sediile partidelor istorice si ale ziarului Romania Libera au fost devastate si mii de bucuresteni au fost batuti pentru simplul fapt ca avea barba sau ochelari sau pentru ca pareau a fi studenti. Oficial, numarul celor morti in acele zile este sase, dar neoficial se vehiculeaza ca este peste 100. In sprijinul acestei teorii este adusa descoperirea in Cimitirul Straulesti a 78 de morminte cu persoane neidentificate, decedate in perioada 13-17 iunie 1990, dar si marturia unor medici care au ingrijit victimele ajunse la spitale.


„In Piata Universitatii si zona centrala a Capitalei, pe langa alte atrocitati si vandalisme, cetateni pasnici, studenti, bucuresteni nevinovati au fost in masa atacati, brutalizati, considerati fara nici un fel de justificare infractori, multi dintre ei (perste 1000) suferind grave si serioase leziuni si vatamari corporale si fiind internati in cca. 14 Spitale din Bucuresti (Spitalul de Urgenta, Spitalul de Oftalmologie, Spitalul Militar, Spitalul Coltea, Spitalul Municipal, etc.).


Aflati in Spital, suferinzii, ranitii, chiar dintre cei cu leziuni severe, au fost supusi anchetelor Ofiterilor de la UM 0215, fiind interogati cu brutalitate. Ulterior in urma anchetarii din Spitale, cetatenii batuti si ranitii au fost urcati in masini si dusi la Dispensarele Penitenciarelor Rahova si Jilava, dar si centrul de detentie de la Magurele unde atrocitatile au continuat.” (Asociatia Victimelor Mineriadelor)


Pe 15 iunie, miile de mineri au fost stransi la Romexpo, unde presedintele Ion Iliescu le-a multumit pentru „atitudinea de inalta constiinta civica”.


Fragmente din discursul de multumire al lui Ion Iliescu 

„Va multumesc pentru tot ceea ce ati facut in aceste zile, in general pentru toata atitudinea dumneavoastra de inalta constiinta civica. Deci, va multumesc inca o data tuturor pentru ceea ce ati demonstrat si in aceste zile: ca sunteti o forta puternica, cu o inalta disciplina civica, muncitoreasca, oameni de nadejde si la bine, dar mai ales la greu. Si de asta data ati demonstrat cat de importanta este solidaritatea muncitoreasca. Cu un sentiment deosebit de constiinta civica, patriotica ati simtit momentul dificil si cu o daruire exemplara v-ati aratat gata sa fiti solidari cu puterea noua. Exemplul dumneavoastra a fost plin de imbarbatare pentru toti cei de bine, care doresc progresul societatii romanesti. Vreau sa va multumesc deci pentru acest act de inalta solidaritate pe care l-ati demonstrat in aceste zile.”
„Cu ajutorul dumneavoastra au fost descoperite in subsolul cladirii PNT-ului: depozit de sticle incendiare, de droguri, de seringi cu care au injectat droguri unora din cei care stateau in Piata Universitatii si armament. La cladirea Asociatiei „16-21 Decembrie” depozite de bate si de alte asemenea arme albe, lanturi si asa mai departe. In subsolul cladirii Universitatii s-au descoperit arme: 22 de pusti Jeco, dar care sunt arme periculoase in asemenea conditiuni, si saci cu prafuri euforizante pe care probabil ca le-au tot folosit in aceasta perioada. Cum se poate motiva ca in sediul unui partid politic, in sediul unor asociatii declarate apolitice, prezenta unor asemenea depozite de sticle incendiare, de munitii, de droguri si arme de tot felul, arme de agresiune; cum se poate motiva asa ceva? Noi consideram ca raspunderea morala o au si unii gazetari, unii intelectuali care au incitat in aceasta perioada”
„Eu vreau inca o data sa-mi exprim intreaga recunostinta, din partea populatiei Capitalei pentru prezenta dumneavoastra, utila si eficienta. Vreau sa multumesc pentru spiritul organizat in care v-ati prezentat, in care ati actionat, sa multumesc conducatorilor dumneavoastra, inginerului Cozma si celorlaltor lideri sindicali care au fost in fruntea dumneavoastra, alaturi de noi, care ne-au ajutat in aceste zile. Deci va multumesc tuturor pentru tot ce ati facut in aceste zile.”
„Stim ca avem in dumeavoastra un sprijin de nadejde, cand va fi nevoie vom apela! Sper sa nu mai fie nevoie sa apelam la dumneavoastra.”


Filmul mineriadei din iunie 1990



In 1991, Stere Gulea, Sorin Iliesiu si Vivi Dragan Vasile au regizat productia lui Lucian Pintilie „Piata Universitatii – Romania“. Aceasta prezinta atat contextul in care a avut loc manifestatia din Piata Universitatii, cat si evenimentele din 13-15 iunie 1990. Filmul a fost postat in 1992 pe YouTube.

Piata Universitatii – Romania 1990

Partea 1


Partea 2


Partea 3


Partea 4



Si cand vezi ca Iliescu mai are inca tupeul sa iasa pe sticla
si sa dea lectii de democratie si moralitate….

„Pacat de sangele varsat !”

Brucan a previzionat ca 20 de ani vor fi necesari pentru intrarea Romaniei intr-o democratie reala, dar a omis faptul ca aceasta perioada va incepe dupa condamnarea lui Iliescu.

Surse: HotNews, Asociatia Victimelor Mineriadelor, Romania News– documentare.

luni, 8 iunie 2015

Andre Rieu la Bucuresti, informatii si secvente video din concert

Andre Rieu la Bucuresti, informatii si secvente video din concert...


Artistul olandez André Rieu, a susţinut în acest weekend (5, 6, 7 iunie 2015) primele trei concerte din cele şapte programate în Bucuresti, România.

Imbrăcat într-un costum elegant, violonistul André Rieu (65 de ani) a apărut la concertul de sâmbătă seară, din Piaţa Constituţiei, din rândul publicului, încadrat de o gardă în roşu. Pe două ecrane mari, lângă scenă, s-a proiectat intrarea sa triumfală, alături de Johann Strauss Orchestra, formată din 30-40 de muzicieni. Pe scenă îţi luau ochii femei frumoase, strălucitoare în costume de epocă viu colorate, în timp ce pe ecrane în fundal se derulau peisaje superbe şi secvenţe din concertele lui Rieu de pe stadioane pline de oameni. „Soliştii pe care îi veţi auzi în această seară vin de prin întreaga lume. Din Tasmania - ştiţi unde e? -, Australia, Ungaria, Germania, Franţa, Brazilia, România“, şi-a prezentat Rieu invitaţii.



Toti au cantat, ba chiar au si dansat alături de violonist si orchestra sa. Iar in momentul in care au fost interpretate cantece din folclorul romanesc s-au incins si hore.

Publicul i-a simtit entuziasmul, a cantat si a dansat alaturi de el si orchestra sa. De departe momentul cel mai emotionant a fost cel in care Gheorghe Zamfir a urcat pe scena, cu naiul sau "fermecat".
















„Regele valsului“ va mai susţine patru concerte la Bucureşti, de joi până duminică, pe 11, 12, 13 şi 14 iunie.


sâmbătă, 14 iunie 2014

Sangeroasa mineriada - 24 ani de tacere in Justitie.

"Golanii" Foto: Secventa din filmul "Piata Universitatii - Romania" 

La 24 ani de la cea mai sangeroasa mineriada, justitia din Romania nu a reusit inca sa condamne vinovatii pentru violentele inregistrate in Bucuresti.
Dupa mai multi ani in care ancheta a fost blocata, procurorii care au facut cercetarile referitoare la evenimentele din 13-15 iunie 1990 s-au balbait atat de mult, incat dosarul le-a fost restituit in repetate randuri de instanta.
Mai mult, o decizie a Curtii Constitutionale din vara lui 2007 a disjuns dosarul, ancheta civililor printre care se gaseste si Ion Iliescu fiind reluata de o noua echipa. Curtea Europeana a Drepturilor Omului a decis, in mai 2008, sa analizeze cu prioritate o plangere privind tergiversarea de catre justitia romaneasca a anchetei in dosarele revolutiei din 1989 si mineriadei din 1990. Ramona Bulcu, procuror in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, a declarat pentru HotNews.ro ca, potrivit informatiilor primite de la colegii sai, dosarele intocmite de Sectia Parchetelor Militare, in care sunt cercetati militarii implicati in evenimente, sunt, in acest moment, inaintate instantei supreme. In ceea ce priveste ancheta legata de civili, efectuata de Sectia de Urmarire Penala si Criminalistica, aceasta este aproape finalizata, urmand sa fie formulata solutia. In ceea ce-i priveste pe civilii implicati in evenimentele din iunie 1990, solutia in cazul acestora este asteptata pentru ca ar lamuri daca si de ce fapte va fi acuzat fostul presedinte Ion Iliescu. Potrivit surselor judiciare citate de-a lungul anilor de presa, ancheta in cazul fostului sef al statului s-a axat in principal pe acuzatii precum participare la omor deosebit de grav si omor calificat, subminarea puterii de stat, lipsire de libertate in mod ilegal si distrugere. Fragmente din rechizitoriul (27 07 2007) parchetelor militare in care se mentioneaza rolul fostului presedinte Ion Iliescu: *"Desi era evident pentru toata lumea ca obiectivele demonstratiei au puternice accente politice, reprezentantii Puterii in frunte cu presedintele Ion Iliescu si premierul Petre Roman au considerat demonstratia drept o forma de anarhie si o problema de circulatie rutiera." *"Este important de subliniat ca decizia initiala de reprimare a fost luata la cel mai inalt nivel si a fost coordonata, personal, de catre fostul sef al statului, Iliescu Ion. Fata de acesta, s-a dispus inceperea urmaririi penale pentru participatie improprie la aceeasi fapte, prin rezolutia din data de 19.06.2007. Planul de actiune a fost elaborat din ordinul sau si, in calitate de presedinte ales, a ordonat interventia militara, cu munitie de razboi, TAB-uri si alte forte, impotriva demonstrantilor care se manifestau violent, depasindu-si atributiile prevazute de art. 82 din Decretul Lege nr. 92/1990. De asemenea, nu a fost luata o decizie cu consultarea Consiliului Militar Superior (ulterior denumit Consiliul Suprem de Aparare a Tarii). Nu exista nici un Decret ori alt act, in baza caruia sa se fi dispus alarmarea de lupta a unitatilor ori instituirea starii de urgenta, asa cum se prevede in art. 82, lit. g, din actul normativ anterior mentionat. " ***Documentul complet. Cea mai sangeroasa mineriada In noaptea de 12 spre 13 iunie, autoritatile au intervenit in forta pentru a imprastia demonstrantii aflat de 52 de zile in Piata Universitatii. Dupa ce in cursul zilei se inregistreaza ciocniri violente intre manifestanti si politie, seara, la televiziunea publica se citeste un comunicat al presedintelui Iliescu: "Chemăm toate forţele conştiente şi responsabile să se adune în jurul clădirii guvernului şi televiziunii pentru a curma încercările de forţă ale acestor grupuri extremiste, pentru a apăra democraţia atât de greu cucerită." Patru garnituri de tren pline cu minerii condusi de liderul sindical Miron Cozma sosesc in ziua urmatoare in Bucuresti. Urmeaza 24 de ore in care sediile partidelor istorice si ale ziarului Romania Libera au fost devastate si mii de bucuresteni au fost batuti pentru simplul fapt ca avea barba sau ochelari sau pentru ca pareau a fi studenti. Oficial, numarul celor morti in acele zile este sase, dar neoficial se vehiculeaza ca este peste 100. In sprijinul acestei teorii este adusa descoperirea in Cimitirul Straulesti a 78 de morminte cu persoane neidentificate, decedate in perioada 13-17 iunie 1990, dar si marturia unor medici care au ingrijit victimele ajunse la spitale. "In Piata Universitatii si zona centrala a Capitalei, pe langa alte atrocitati si vandalisme, cetateni pasnici, studenti, bucuresteni nevinovati au fost in masa atacati, brutalizati, considerati fara nici un fel de justificare infractori, multi dintre ei (perste 1000) suferind grave si serioase leziuni si vatamari corporale si fiind internati in cca. 14 Spitale din Bucuresti (Spitalul de Urgenta, Spitalul de Oftalmologie, Spitalul Militar, Spitalul Coltea, Spitalul Municipal, etc.). Aflati in Spital, suferinzii, ranitii, chiar dintre cei cu leziuni severe, au fost supusi anchetelor Ofiterilor de la UM 0215, fiind interogati cu brutalitate. Ulterior in urma anchetarii din Spitale, cetatenii batuti si ranitii au fost urcati in masini si dusi la Dispensarele Penitenciarelor Rahova si Jilava, dar si centrul de detentie de la Magurele unde atrocitatile au continuat." (Asociatia Victimelor Mineriadelor) Pe 15 iunie, miile de mineri au fost stransi la Romexpo, unde presedintele Ion Iliescu le-a multumit pentru "atitudinea de inalta constiinta civica". Fragmente din discursul de multumire al lui Ion Iliescu
  • "Va multumesc pentru tot ceea ce ati facut in aceste zile, in general pentru toata atitudinea dumneavoastra de inalta constiinta civica. Deci, va multumesc inca o data tuturor pentru ceea ce ati demonstrat si in aceste zile: ca sunteti o forta puternica, cu o inalta disciplina civica, muncitoreasca, oameni de nadejde si la bine, dar mai ales la greu. Si de asta data ati demonstrat cat de importanta este solidaritatea muncitoreasca. Cu un sentiment deosebit de constiinta civica, patriotica ati simtit momentul dificil si cu o daruire exemplara v-ati aratat gata sa fiti solidari cu puterea noua. Exemplul dumneavoastra a fost plin de imbarbatare pentru toti cei de bine, care doresc progresul societatii romanesti. Vreau sa va multumesc deci pentru acest act de inalta solidaritate pe care l-ati demonstrat in aceste zile."
  • "Cu ajutorul dumneavoastra au fost descoperite in subsolul cladirii PNT-ului: depozit de sticle incendiare, de droguri, de seringi cu care au injectat droguri unora din cei care stateau in Piata Universitatii si armament. La cladirea Asociatiei "16-21 Decembrie" depozite de bate si de alte asemenea arme albe, lanturi si asa mai departe. In subsolul cladirii Universitatii s-au descoperit arme: 22 de pusti Jeco, dar care sunt arme periculoase in asemenea conditiuni, si saci cu prafuri euforizante pe care probabil ca le-au tot folosit in aceasta perioada. Cum se poate motiva ca in sediul unui partid politic, in sediul unor asociatii declarate apolitice, prezenta unor asemenea depozite de sticle incendiare, de munitii, de droguri si arme de tot felul, arme de agresiune; cum se poate motiva asa ceva? Noi consideram ca raspunderea morala o au si unii gazetari, unii intelectuali care au incitat in aceasta perioada"
  • "Eu vreau inca o data sa-mi exprim intreaga recunostinta, din partea populatiei Capitalei pentru prezenta dumneavoastra, utila si eficienta. Vreau sa multumesc pentru spiritul organizat in care v-ati prezentat, in care ati actionat, sa multumesc conducatorilor dumneavoastra, inginerului Cozma si celorlaltor lideri sindicali care au fost in fruntea dumneavoastra, alaturi de noi, care ne-au ajutat in aceste zile. Deci va multumesc tuturor pentru tot ce ati facut in aceste zile."
  • "Stim ca avem in dumeavoastra un sprijin de nadejde, cand va fi nevoie vom apela! Sper sa nu mai fie nevoie sa apelam la dumneavoastra."
Filmul mineriadei din iunie 1990 In 1991, Stere Gulea, Sorin Iliesiu si Vivi Dragan Vasile au regizat productia lui Lucian Pintilie „Piata Universitatii – Romania“. Aceasta prezinta atat contextul in care a avut loc manifestatia din Piata Universitatii, cat si evenimentele din 13-15 iunie 1990. Filmul a fost postat in urma cu doi ani pe YouTube. Piata Universitatii - Romania
Partea 1
Partea 2
Partea 3
Partea 4



Si cand vezi ca Iliescu mai are inca tupeul sa iasa pe sticla si sa dea lectii de democratie si moralitate....
"Pacat de sangele varsat !"
Brucan a previzionat ca 20 de ani vor fi necesari pentru intrarea Romaniei intr-o democratie reala, dar a omis faptul ca aceasta perioada va incepe dupa condamnarea lui Iliescu.

Cititi si "Secretul primelor alegeri “libere”- 1990 - Mineriadele"

Atunci multi dintre cetatenii Bucurestiului au fost manipulati aplaudand faptele minierilor, azi dupa 24 de ani, in care adevarul a iesit la suprafata,  acest lucru mai este oare posibil ?
Comentarii...

sâmbătă, 15 iunie 2013

Sangeroasa mineriada – 23 ani de tacere in Justitie - Documentar Video

Sangeroasa mineriada – 23 ani de tacere in Justitie - Documentar video.

“Golanii”

Foto: Secventa din filmul “Piata Universitatii – Romania”
La 23 ani de la cea mai sangeroasa mineriada, justitia din Romania nu a reusit inca sa condamne vinovatii pentru violentele inregistrate in Bucuresti. Dupa mai multi ani in care ancheta a fost blocata, procurorii care au facut cercetarile referitoare la evenimentele din 13-15 iunie 1990 s-au balbait atat de mult, incat dosarul le-a fost restituit in repetate randuri de instanta. Mai mult, o decizie a Curtii Constitutionale din vara lui 2007 a disjuns dosarul, ancheta civililor printre care se gaseste si Ion Iliescu fiind reluata de o noua echipa. Curtea Europeana a Drepturilor Omului a decis, sa analizeze cu prioritate o plangere privind tergiversarea de catre justitia romaneasca a anchetei in dosarele revolutiei din 1989 si mineriadei din 1990.
Ramona Bulcu, procuror in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (in 2008), a declarat pentru HotNews.ro ca, potrivit informatiilor primite de la colegii sai, dosarele intocmite de Sectia Parchetelor Militare, in care sunt cercetati militarii implicati in evenimente, sunt, in acest moment, inaintate instantei supreme. In ceea ce priveste ancheta legata de civili, efectuata de Sectia de Urmarire Penala si Criminalistica, aceasta este aproape finalizata, urmand sa fie formulata solutia.
In ceea ce-i priveste pe civilii implicati in evenimentele din iunie 1990, solutia in cazul acestora este asteptata pentru ca ar lamuri daca si de ce fapte va fi acuzat fostul presedinte Ion Iliescu. Potrivit surselor judiciare citate de-a lungul anilor de presa, ancheta in cazul fostului sef al statului s-a axat in principal pe acuzatii precum participare la omor deosebit de grav si omor calificat, subminarea puterii de stat, lipsire de libertate in mod ilegal si distrugere.
Fragmente din rechizitoriul (27 07 2007) parchetelor militare in care se mentioneaza rolul fostului presedinte Ion Iliescu:
*”Desi era evident pentru toata lumea ca obiectivele demonstratiei au puternice accente politice, reprezentantii Puterii in frunte cu presedintele Ion Iliescu si premierul Petre Roman au considerat demonstratia drept o forma de anarhie si o problema de circulatie rutiera.”
*”Este important de subliniat ca decizia initiala de reprimare a fost luata la cel mai inalt nivel si a fost coordonata, personal, de catre fostul sef al statului, Iliescu Ion. Fata de acesta, s-a dispus inceperea urmaririi penale pentru participatie improprie la aceeasi fapte, prin rezolutia din data de 19.06.2007. Planul de actiune a fost elaborat din ordinul sau si, in calitate de presedinte ales, a ordonat interventia militara, cu munitie de razboi, TAB-uri si alte forte, impotriva demonstrantilor care se manifestau violent, depasindu-si atributiile prevazute de art. 82 din Decretul Lege nr. 92/1990. De asemenea, nu a fost luata o decizie cu consultarea Consiliului Militar Superior (ulterior denumit Consiliul Suprem de Aparare a Tarii). Nu exista nici un Decret ori alt act, in baza caruia sa se fi dispus alarmarea de lupta a unitatilor ori instituirea starii de urgenta, asa cum se prevede in art. 82, lit. g, din actul normativ anterior mentionat. “
Cea mai sangeroasa mineriada
In noaptea de 12 spre 13 iunie, autoritatile au intervenit in forta pentru a imprastia demonstrantii aflat de 52 de zile in Piata Universitatii. Dupa ce in cursul zilei se inregistreaza ciocniri violente intre manifestanti si politie, seara, la televiziunea publica se citeste un comunicat al presedintelui Iliescu: “Chemăm toate forţele conştiente şi responsabile să se adune în jurul clădirii guvernului şi televiziunii pentru a curma încercările de forţă ale acestor grupuri extremiste, pentru a apăra democraţia atât de greu cucerită.”
Patru garnituri de tren pline cu minerii condusi de liderul sindical Miron Cozma sosesc in ziua urmatoare in Bucuresti. Urmeaza 24 de ore in care sediile partidelor istorice si ale ziarului Romania Libera au fost devastate si mii de bucuresteni au fost batuti pentru simplul fapt ca avea barba sau ochelari sau pentru ca pareau a fi studenti.

Oficial, numarul celor morti in acele zile este sase, dar neoficial se vehiculeaza ca este peste 100. In sprijinul acestei teorii este adusa descoperirea in Cimitirul Straulesti a 78 de morminte cu persoane neidentificate, decedate in perioada 13-17 iunie 1990, dar si marturia unor medici care au ingrijit victimele ajunse la spitale.
“In Piata Universitatii si zona centrala a Capitalei, pe langa alte atrocitati si vandalisme, cetateni pasnici, studenti, bucuresteni nevinovati au fost in masa atacati, brutalizati, considerati fara nici un fel de justificare infractori, multi dintre ei (perste 1000) suferind grave si serioase leziuni si vatamari corporale si fiind internati in cca. 14 Spitale din Bucuresti (Spitalul de Urgenta, Spitalul de Oftalmologie, Spitalul Militar, Spitalul Coltea, Spitalul Municipal, etc.).
Aflati in Spital, suferinzii, ranitii, chiar dintre cei cu leziuni severe, au fost supusi anchetelor Ofiterilor de la UM 0215, fiind interogati cu brutalitate. Ulterior in urma anchetarii din Spitale, cetatenii batuti si ranitii au fost urcati in masini si dusi la Dispensarele Penitenciarelor Rahova si Jilava, dar si centrul de detentie de la Magurele unde atrocitatile au continuat.” (Asociatia Victimelor Mineriadelor)
Pe 15 iunie, miile de mineri au fost stransi la Romexpo, unde presedintele Ion Iliescu le-a multumit pentru “atitudinea de inalta constiinta civica”.
Fragmente din discursul de multumire al lui Ion Iliescu
  • “Va multumesc pentru tot ceea ce ati facut in aceste zile, in general pentru toata atitudinea dumneavoastra de inalta constiinta civica. Deci, va multumesc inca o data tuturor pentru ceea ce ati demonstrat si in aceste zile: ca sunteti o forta puternica, cu o inalta disciplina civica, muncitoreasca, oameni de nadejde si la bine, dar mai ales la greu. Si de asta data ati demonstrat cat de importanta este solidaritatea muncitoreasca. Cu un sentiment deosebit de constiinta civica, patriotica ati simtit momentul dificil si cu o daruire exemplara v-ati aratat gata sa fiti solidari cu puterea noua. Exemplul dumneavoastra a fost plin de imbarbatare pentru toti cei de bine, care doresc progresul societatii romanesti. Vreau sa va multumesc deci pentru acest act de inalta solidaritate pe care l-ati demonstrat in aceste zile.”
  • “Cu ajutorul dumneavoastra au fost descoperite in subsolul cladirii PNT-ului: depozit de sticle incendiare, de droguri, de seringi cu care au injectat droguri unora din cei care stateau in Piata Universitatii si armament. La cladirea Asociatiei “16-21 Decembrie” depozite de bate si de alte asemenea arme albe, lanturi si asa mai departe. In subsolul cladirii Universitatii s-au descoperit arme: 22 de pusti Jeco, dar care sunt arme periculoase in asemenea conditiuni, si saci cu prafuri euforizante pe care probabil ca le-au tot folosit in aceasta perioada. Cum se poate motiva ca in sediul unui partid politic, in sediul unor asociatii declarate apolitice, prezenta unor asemenea depozite de sticle incendiare, de munitii, de droguri si arme de tot felul, arme de agresiune; cum se poate motiva asa ceva? Noi consideram ca raspunderea morala o au si unii gazetari, unii intelectuali care au incitat in aceasta perioada”
  • “Eu vreau inca o data sa-mi exprim intreaga recunostinta, din partea populatiei Capitalei pentru prezenta dumneavoastra, utila si eficienta. Vreau sa multumesc pentru spiritul organizat in care v-ati prezentat, in care ati actionat, sa multumesc conducatorilor dumneavoastra, inginerului Cozma si celorlaltor lideri sindicali care au fost in fruntea dumneavoastra, alaturi de noi, care ne-au ajutat in aceste zile. Deci va multumesc tuturor pentru tot ce ati facut in aceste zile.”
  • “Stim ca avem in dumeavoastra un sprijin de nadejde, cand va fi nevoie vom apela! Sper sa nu mai fie nevoie sa apelam la dumneavoastra.”
Filmul mineriadei din iunie 1990
In 1991, Stere Gulea, Sorin Iliesiu si Vivi Dragan Vasile au regizat productia lui Lucian Pintilie „Piata Universitatii – Romania“. Aceasta prezinta atat contextul in care a avut loc manifestatia din Piata Universitatii, cat si evenimentele din 13-15 iunie 1990. Filmul a fost postat in 2006 pe YouTube.
Piata Universitatii – Romania
Partea 1
Partea 2
Partea 3
Partea 4
Si cand vezi ca Iliescu mai are inca tupeul sa iasa pe sticla
si sa dea lectii de democratie si moralitate….
“Pacat de sangele varsat !”
Brucan a previzionat ca 20 de ani vor fi necesari pentru intrarea Romaniei intr-o democratie reala, dar a omis faptul ca aceasta perioada va incepe dupa condamnarea lui Iliescu.

marți, 19 iunie 2012

Taxa auto se modifică din nou

Desi si-a schimbat denumirea in Timbru de mediu 2013, ramane tot o taxa auto de prima inmatriculare in Romania, ceea ce incalca normele europene si va oferi posibilitatea de a fi atacat in justitie ca si precedenta taxa. Avocatii vor avea din nou de lucru in aceasta speta.

Toate detaliile + Calcultor online Taxa de timbru 2013 >>>>>Click AICI !

************************************************************************************************



“Taxa de primă înmatriculare este în analiza ministerului. Am avut trei grupuri de lucru care s-au concentrat pentru a găsi cele mai bune soluţii astfel încât să venim cu o decizie clară în faţa cetăţenilor privind taxa auto. În momentul în care vom finaliza poziţia, o vom prezenta Guvernului şi o vom comunica public”, a spus ministrul Mediului.

Aceasta a precizat că se va merge pe o variantă în acord cu normele şi reglementările europene, însă va fi adaptată particularităţilor României.


“Vom avea o decizie finală în cursul lunii iulie. Nu vom reveni la prima varianta ci vom merge pe una în acord cu normele şi reglementările europene şi o vom adapta în funcţie de particularităţile României (…). Acest nivel al taxei de primă înmatriculare a fost raţiunea pentru care o parte dintre români s-au îndreptat către Bulgaria, nivel pe care noi vrem să-l reglementăm şi care face obiectul acestor grupuri de lucru”, a adăugat Rovana Plumb.


Mai multe: http://www.financiarul.ro/2012/06/18/nivelul-taxei-de-prima-inmatriculare-va-fi-reglementat-o-decizie-finala-in-luna-iulie/

sâmbătă, 24 septembrie 2011

In memoriam Johnny Răducanu - video


Pe numele său real Răducan Creţu, s-a născut într-o familie de romi cu tradiţii muzicale de peste trei sute de ani, de pe timpul lăutarului Petre Creţu Solcanu.
S-a remarcat ca un talentat interpret de jazz la contrabas, încă de la 19 ani. A făcut studii muzicale la Iaşi şi Cluj, apoi la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti (clasa contrabas, 1953-1956). 
Îndrumător activ al tinerei generaţii, Johnny Răducanu este considerat un veteran al muzicii româneşti de jazz.
A fost căsătorit cu Geta Costin între 1962 şi 1970.
Johnny Răducanu a murit în data de 19 septembrie 2011, în urma unui stop cardio-respirator, singur, în garsoniera sa din Bucureşti de pe strada Banu Manta nr. 68.
Johnny Raducanu a fost supranumit de catre marele jazzolog american Leonard Feather 'Mr. Jazz Of Romania', contrabasist, pianist, compozitor, aranjor si lider de formatie, fiind cel mai cunoscut si iubit muzician roman de jazz, atat in tara cat si peste hotare, potrivit Agerpres.

Printre realizarile discografice in domeniul jazz-ului se numara: ''Jazz made in Romania'' (1987); ''Confesiuni'' (I, II, III); ''To His Friends'' (1997); ''Jazz Behind the Carpathians'' (1999); ''Jazz antifanariot'' (2002); ''Singuratatea, meseria mea'' (2002); ''Jazz Made in Romania-Live in San Francisco'' (cu Teodora Enache, 2002), ''Jazz Bestament'' (2005); ''Chamber Jazz Music'' (2008); ''Inside Stories-Jazz Poems'' (2009).



Fost elev al Societatii Filarmonice Lyra din orasul natal Braila, Johnny Raducanu a primit, la 13 octombrie 2008, diploma de membru de onoare al Societatii Filarmonice 'Lyra' si medalia jubiliara 'Lyra 125', in cadrul unei ceremonii organizate la Casa Tineretului din Braila.



luni, 11 iulie 2011

Seara incendiara cu Jon Bon Jovi la Bucuresti - Video

Atmosfera a fost incendiară.

Primul concert pe care formaţia americană Bon Jovi l-a susţinut în România, pe 10 iulie, în Piaţa Constituţiei din Capitală. Cei 50.000 de fani au vibrat la unison pe marile hituri ale trupei, însă rockerii americani s-au simţit cel puţin la fel de bine, căci au coborât de pe scenă abia după trei ore, în condiţiile în care un show normal durează o oră şi jumătate. „Am cântat pentru prima oară în România. Vă mulţumim că ne-aţi primit. A fost un show incredibil şi a meritat aşteptarea. Aţi fost extraordinari!", au scris artiştii pe pagina de Facebook, imediat după concert





Show-ul a început la ora 20.00, cu melodia „Raise ­Your Hands", însă imediat au urmat câteva dintre marile hituri lansate de Bon ­Jovi de-a lungul carierei: „You Give Love a Bad Name", „It's My Life" şi „Bad Medicine".